Rezervaţia de Stat „Plaiul Fagului”
Una dintre Rezervaţiile de Stat, în care s-au păstrat ecosisteme naturale mai puţin influenţate de activitatea umană, este „Plaiul Fagului”. Rezervaţia a fost organizată în martie 1992 în baza gospodăriei cinegetice „Rădenii Vechi”. Ea este amplasată în partea nord-estică a Podişului Codrilor şi ocupă o suprafaţă de 5558,7 hectare, inclusiv 5375,5 hectare împădurite.
Teritoriul Rezervaţiei este foarte fragmentat, relieful avînd pe alocuri caracter muntos. Predomină versanţii abrupţi, deformaţi de alunecări vechi de teren. Intervalul altitudinilor variază între 410 şi 140 metri deasupra nivelului mării. Rîuleţul Rădeni cu o cascadă de lacuri divizează Rezervaţia în două masive, aproape egale.
Vegetaţia Rezervaţiei include circa 680 de specii de plante vasculare, 150 – de fungi, 48 – de licheni, 65 – de muşchi. 27 de specii de plante sînt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova (căpşuniţa roşie, papucul doamnei, gimnocarpiul, lăcrimiţa biofilie etc.).

Vegetaţia naturală forestieră este reprezentată de gorunete cu fag făgete, stejărete şi alte tipuri de păduri. Pe cîteva masive s-au păstrat păduri de fag monodominant, cîţiva stejari seculari. Pădurile Codrilor au fost supuse tăierilor rase, ceea ce a condiţionat substituirea fagului şi gorunului cu alte specii, preponderent cu carpenul. În Rezervaţie se efectuează lucrări de regenerare şi reconstrucţie ecologică a arboreturilor fără deranjarea învelişului de sol.
Lumea animală este prezentată de 211 specii: 142 de păsări, 49 de mamifere, 8 de reptile, 12 de amfibieni şi 65 specii de nevertebrate a solului. Dintre mamifere sînt răspîndite pisica sălbatică, jderul de pădure, bursucul, vulpea, mistreţul, căpriorul. Actualmente pe teritoriul Rezervaţiei destul de frecvent a devenit cerbul nobil, aclimatizat în anii ’60 ai secolului XX şi cerbul comun reaclimatizat în anii ’80.

Rezervaţia „Plaiul Fagului” este un obiect natural peisagistic pitoresc, un tezaur preţios al Naturii Moldovei. Teritoriul Rezervaţiei este parţial accesibil pentru turismul ecologic. Dar în primul rînd acest complex de ecosisteme naturale, lăcaş al biodiversităţii, este un obiect de cercetări, un laborator sub cerul liber.
Andrei Ursu,academician