Tatiana Tverdohleb: ”Rămîn întîi de toate pedagog”

Am întîlnit-o exact în preajma lui 1 septembrie, cînd şefa Direcţiei Generale Educaţiei, Tineret şi Sport punea la punct ultimele detalii legate de începerea noului an de studii. Chiar şi în aceste condiţii de maximă concentrare, dna Tverdohleb a rămas aceeaşi persoană binevoitoare şi deschisă comunicării cu presa. Se află în fruntea DGETS a municipiului Chişinău din 2006. Anterior a fost pedagogul şi managerul, care a contribuit la edificarea liceelor chişinăuiene „Natalia Dadiani” (fosta şcoală nr. 22) şi „Al. I. Cuza” (fosta şcoală nr. 20 de la Poşta Veche). Este la fel de tenace şi dinamică, informată pînă în ultimul detaliu atît în calitate de profesor de istorie, cît şi în cea de şef al celei mai mari direcţii de învăţămînt din ţară (peste 100.000 copii, 11 mii de cadre didactice). Are un tact aparte, dar şi o superbă abilitate de a asculta şi de a se face auzită.
    
– Stimată doamnă Tatiana Tverdohleb, care este, în opinia Dvs, criteriul de evaluare a calităţii în educaţie?
– Calitatea o demonstrează absolvenţii noştri şi după faptul cum se încadrează în viaţă, la ce le servesc cunoştinţele acumulate în şcoală. Oricum, se cer încă destule reforme la acest capitol. Supraîncărcarea curriculumului, manualele prolixe, abundenţa disciplinelor reale la profil umanist şi viceversa reprezintă, din păcate, nişte obstacole reale în vederea sporirii calităţii.

– Este dusă evidenţa încadrării absolvenţilor în societate?
– Direcţia municipală are în vizor, în mod special, absolvenţii treptei gimnaziale. Şi oportunităţile acestei categorii sînt mai mari. De regulă, majoritatea acced în învăţămîntul liceal, ceea ce nu este normal, deoarece nu toţi copiii au calităţile necesare liceului, nu toţi cei ce merg la liceu pot face faţă programei liceale... Aşadar, stăm mai rău la capitolul orientare profesională. Rămîn la părerea că nu există nici un copil care să nu aibă anumite abilităţi sau aplecare către o meserie. E vina noastră, a pedagogilor, că  nu le descoperim şi nu le dezvoltăm. Altfel, nu s-ar pomeni absolventul gimnaziului în situaţia în care pentru el există o singură opţiune – liceul.

– De fapt, avem şi foarte mulţi specialişti cu studii superioare care, neavînd unde activa, pleacă peste hotare...
– Nu este firesc să pregătim cadre pentru străinătate şi din acest punct de vedere sectorul de stat ar trebui să devină mai atractiv – facilităţi pentru tinerii specialişti, nişte salarii onorabile. E trist că numeroşi tineri talentaţi pleacă peste hotare şi nu mai revin. Cît de mult am cîştiga, dacă cei ce îşi fac studiile la Oxford, Cambridge, Harvard etc. ar reveni acasă! Avem absolvenţi minunaţi, care sînt produsul nostru şi ţara are nevoie de ei. Tinerii specialişti, îndeosebi cei din domeniul pedagogic, avînd o anumită susţinere, ar contribui eficient la crearea unui viitor prosper al ţării.

– Cît timp vă ia această funcţie atît de solicitantă?
– Tot timpul meu, fără exagerare. Însă eu rămîn întîi de toate pedagog. Şi mă simt excelent în ipostaza de dascăl. În societatea noastră pedagogul ar trebui să fie figura centrală şi este necesar să fie ridicat prestigiul acestuia.

– Ce apreciaţi cel mai mult în această meserie?
– Profesionalismul şi dăruirea necondiţionată.

Pentru „Moldova” – Marcela GAFTON