Vin Moştenitorii!

Ansamblul etno-folcloric de copii „Moştenitorii” de la LT „M. Sadoveanu” din Chişinău condus de maestrul în artă Valeriu Chiper împlineşte, iată, 20 de ani. Încă de la întemeierea sa, grupul şi-a propus valorificarea portului popular din toate zonele geografice ale Republicii Moldova, respectiv repertoriul vocal, instrumental şi coregrafic, dar în primul şi în primul rînd, din zona de sud, de la baştina lui Valeriu Chiper.

Tot ceea ce defineşte mişcarea scenică, valoarea seculară, mitologia, tradiţia populară prinde rădăcini aici. Pe parcursul a două decenii „Moştenitorii” au reuşit să realizeze splendide spectacole inspirate din ritual. Printre acestea  „Focurelul”, bazat pe reminiscenţele sărbătoririi Anului Nou la 1 martie; „Calea Ciobanului”, legat de ciclul pastoral; „Caloianul”, „Paparuda”, „Nunta”, „Hora satului”. Datinile şi obiceiurile de iarnă de la cumpăna dintre ani cuprind un spectru larg în repertoriul ansamblului. 

În colecţie figurează peste 350 de colinde laice, colinde religioase, teatrul popular, ca, de exemplu, „Capra”, „Cocostîrcul”, „Ursul”, „Gruia lui Novac”, „Banda lui Bujor” ş.a.  Repertoriul pentru copii este partajat pe  categorii de vîrstă. În ultimii ani au pus accent pe categoria de vîrstă de pînă la 12 ani. O savoare acele numărători cîntate, culese de ei! Eposurile populare, cum ar fi, bunăoară „Soarele şi Luna”, doinele păstoreşti – „Ilincuţa”, „Balada viţei-de-vie” sînt marcate de suflul anilor demult apuşi, iar dansul popular este, prin excelenţă, original. Valeriu Chiper, alături de alţi doi maeştri în artă - coregraful Gheorghe Chiper şi conducătorul ansamblului „Izvoraş” - Dan Vizitiu pun în scenă foarte multe dansuri, arealul fiind extins – începînd cu nordul Moldovei şi terminînd cu sudul ei. Asemenea dansuri cum sînt „Paraschiţa” de la Călăraşi, sau „Păstaia” de la nord, „Hangul” de la Coteala, Briceni, „Ţopăita” de la Cantemir, „Brîul” de la sud, „Cărăşelul”, „Schiţa” şi altele servesc întotdeauna deliciul publicului.

Îi nominalizăm doar pe cîţiva dintre cei care, de-a lungul anilor au dus faima „Moştenitorilor”: Eugenia Nacu, deţinătoarea  pe parcursul a mai multor ani a trofeelor naţionale şi internaţionale de gen, dintre acestea îl menţionăm pe cel obţinut la Festivalul Internaţional de folclor „Dobroge – mîndră grădină” de la Constanţa; surorile Mariana şi Lucia Bratu prima fiind deja studentă la actorie, iar cea de-a doua studiază vioara la Colegiul Muzical de Artă „Ştefan Neaga”; Olga Marcov, studiază şi ea la „Ştefan Neaga”; Sorin Chiper, deţinător al premiilor naţionale şi internaţionale la fluier (student la Drept, fiul lui Valeriu); mai tinerii vocalişti – Valerica Matei, care în acest an a absolvit clasa a III-a şi un alt pici - Alexandru Boliac.

În ansamblul „Moştenitorii” evoluează grupul de performanţă ce include elevi din clasele a VIII- XII-a,  şi cel de mic, din el făcînd parte copii din clasele a III- VII-a. Nu-i vorbă, la „Moştenitorii” revin, de fiecare dată, cu mult  drag şi cei ce au absolvit deja liceul.
Valeriu Chiper ne-a mărturisit că negreşit va organiza un spectacol jubiliar, pentru a-i aduna pe toţi cei ce pe parcursul anilor s-au produs în formaţie. Îşi doresc mai multe spectacole, mai multe ieşiri peste hotare, deoarece chiar au cu să se mîndrească. Acest colectiv poate reprezenta o adevărată carte de vizită a Moldovei.

Aşadar,  în inima Chişinăului nişte copii ne învaţă cum să dăinuim prin tradiţie, limbă, spirit... Ei sînt cei care se vor soli între începuturi şi continuitate.

Palmares

Şi dacă am ajuns aici, vom trece în revistă şi nişte momente legate de această strălucită echipă. Din 1993 „Moştenitorii” n-a avut nici măcar un singur loc II la concursurile folclorice de gen din republică şi de peste hotare, protagoniştii noştri învrednicindu-se, de fiecare dată de Premiul Mare, sau de Premiul I. Atunci cînd evoluează ansamblul „Moştenitorii” superlativele devin de prisos. Alături de ei – un alt colectiv model, ansamblul de acompaniament „Izvoraş”, condus de Dan Vizitiu.

Aşadar, au participat la toate festivalurile municipale şi republicane de gen şi vom numi doar cîteva dintre ele: Festivalul Municipal „Să trăiţi, să-nfloriţi!”, Festivalul  Internaţional de Dans Folcloric din octombrie de la Chişinău, „La vatra horelor”, participă la festivalul „Duminica la Florii”, care este organizat la sudul Moldovei în satele  – Văleni, Giurgiuleşti, Slobozia-Mare, Cîşliţa-Prut, Colibaşi. Sînt oaspeţi frecvenţi în România, Rusia, Polonia, însă cu siguranţă, dacă ar merge în America, sau în Asia, oriunde în lume, ar avea aceeaşi prestaţie inegalabilă pe care o cunoaştem. Recent s-au plasat pe Locul I la Festivalul de la Cahul „Dulce floare de salcîm”, evoluînd alături de celebra „Bunica” ce  a făcut deliciul publicului acum cîţiva ani la Eurovision.

Menţionăm că anul trecut, în Ardeal, la Şimleul-Silvaniei au obţinut Premiul Mare al Festivalului „La fîntîna dorului”, de asemnea s-au învrednicit de cîteva ori de Trofeul Festivalului Internaţional „Dobroge- mîndră grădină” de la Constanţa. La sfîrşitul lunii iunie au revenit de la ediţia  III-a a Festivalului „Dobroge – mîndră grădină”. „Hora de la sud” , numărul lor de aur, dar şi alte dansuri au făcut ca juriile să decidă în unanimitate -  Premiul I pentru „Moştenitorii”. Tot de Premiul I, însă la vocal, s-au învrednicit Valerica Matei din grupa mică şi Mariana Bratu din grupa de performanţă, iar sora Marianei, Lucia a obţinut prestigiosul Premiu II.

Nu ne-ar ajunge spaţiu să trecem în revistă doar toate premiile şi menţiunile obţinute măcar în ultimii ani. Cert e că, dincolo de premii, rămîne arta, tradiţia şi focul din inimile tinerilor artişti şi conducătorilor formaţiei.

Marcela GAFTON